Unde găsim magneziu în mâncarea de zi cu zi și de ce contează

Magneziul este adesea denumit mineralul relaxării celulare și al sintezei de energie, fiind implicat în peste 300 de transformări biochimice din corpul uman, inclusiv în formarea moleculei de ATP.

Plantele verzi și nucleul de clorofilă

O regulă simplă în nutriție este aceea că tot ce este verde intens conține magneziu. Motivul este fascinant din punct de vedere biologic: atomul central al moleculei de clorofilă (pigmentul fotosintetic din frunze) este chiar magneziul, la fel cum fierul ocupă centrul hemoglobinei noastre. Astfel, spanacul, frunzele de pătrunjel, rucola și varza creață sunt surse primare directe.

Semințele și nucile: campionii densității minerale

Semințele concentrează rezervele nutritive pentru viitoarea plantă, făcându-le cele mai bogate alimente în magneziu de pe raft:

  • Semințele de dovleac: Oferă până la 500-590 mg de magneziu la 100g, adică peste 150 mg într-o mână modestă de 30 de grame.
  • Migdalele și nucile: Pe lângă magneziu, aduc vitamina E antioxidantă și acizi grași mononesaturați stabili.
  • Semințele de susan și chia: Ușor de integrat în orice salată sau budincă de dimineață.

Impactul prelucrării industriale a cerealelor

Peste 75% din magneziul aflat în boabele de grâu sau orez se regăsește în coaja exterioară (tărâță) și în germene. Când grâul este transformat în făină albă rafinată, aceste straturi sunt eliminate complet. Alegerea pâinii integrale cu maia, a fulgilor de ovăz simpli sau a hrișcăi readuce o cantitate considerabilă de magneziu în farfurie.